Tag Archives: blogosfera feminina

Blogosfera feminina

(daca voi continua in ritmul asta, voi incepe curatenia de Craciun pe 24 decembrie. un dosar in plus si se mai duc doua zile in care imi propusesem marea, sarea si pestisorii. un telefon la 6 dimineata si se spulbera si speranta ca macar azi voi reusi sa dorm fara sa-mi taraie nimic langa perna. noroc ca spiritul Craciunului a poposit in viata mea pe la inceputul lui noiembrie, am avut timp sa-mi traiesc jingle bell-ul, l-am trait chiar pe repeat vreo trei zile. jingle bell rock, adica, nu oricum. in fine, asta e neimportant si offtopicos, inchid paranteza.)

O sustin, normal. Pentru ca ea, blogosfera feminina, e suma de aripioare care duc de colo-colo stari, ingamfari seducatoare, incruntari dragalase, linkuri si emoticoane. Noi scriem mai mult, mai des, in timp ce ei, baietii, scriu mai rar si mai consistent, n-au timp si chef de small talk. Dar daca n-ar exista fetele sustinatoare, incapatanat comentatoare si blogrollitoare, insemnarile de baieti ar ramane ferecate in turnuri de fildes. Fetele ii imblanzesc, ii motiveaza, ii fac sa devina jucausi si cateodata, vai, chiar simpatici. Intr-o sambata friguroasa, acum cateva saptamani, am cotrobait indiscret prin blogroll-urile oamenilor. N-am aprofundat nimic, doar mi-am pus la pastrare, in bookmarks, cateva pagini unde mi s-a parut mie ca va trebui sa ma intorc candva. Ce ai retinut din aceasta calatorie? m-a intrebat omuletul din cap, responsabil cu feedback-ul si cu arhivele. Paaaai… asa cum ma asteptam, am dat peste o gramada de bloguri de fete. Cam asa:
– fete care isi ascund feminitatea in spatele rafturilor ticsite de carti;
– fete singure si plangacioase;
– fete singure, dar lucide si haioase;
– fete amazoane, care uita ca totusi li se vede un san;
– fete care scriu frumos si sensibil, de multe ori grupate in jurul vreunui barbat alfa, pe care se straduiesc din rasputeri sa-l impresioneze. El sta pe tron si le accepta ofrandele, din cand in cand mai scrie ceva, de cele mai multe ori, insa, sufla inspre ele doar regale taceri;
– fete care vor sa fie puternice si-si pun masti razboinice (sau avataruri, ma rog);
– fete care chiar sunt puternice si o iau mereu de la capat, iar si iar;
– fete privilegiate, ai caror prieteni baieti comenteaza frumos, fara sa se citeasca printre randuri un „papushe, vrei sa fii gagica mea umpic?”
– fete care nu se dezbraca de haine, ci de straturi de revelatii;
– fete iubite, care ar vrea prieteni ori fete cu prieteni, dar care ar vrea un iubit;
– fete amante, fete mincinoase, fete scriitoare, fete afaceriste, fete studente, fete bogatase, fete grase, fete cu poze, fete inchipuite, fete baieti, fete poete, fete laudaroase, fete mici, fete batrane, fete seducatoare, fete arici, fete neveste, fete povestitoare, fete bune, fete secretoase, fete intelepte, fete patapievice, fete pisici, fete gaste, fete vedete, fete civice, fete egoiste, fete atotstiutoare, fete indragostite, fete adanci, fete prietene, fete misandre, fete gay, fete cenusarese, fete mame, fete vanitoase, fete impaciuitoare, fete acaparatoare, fete eschimoase.

Fetele par a avea mai mult timp pentru scris. De fapt, sunt ocupate pana in varful unghiutelor, asa sa stiti. Doar ca pur si si simplu li se pare important tot ce li se intampla: cutremurul, dusul, intalnirea, tunsul, paharul cu Martini, tigara cu urme de ruj, piesa din playlist, citatul din carte, lista pentru mos Craciun, sangele dintre picioare, intristarea de dupa-amiaza, parbrizul inghetat de dimineata, batrana din statia de metrou, filmul de aseara, cearta cu prietena cea mai buna, secunda in care li s-a parut ca sunt fericite, tipatul sefului, zambetul copilului, bulele din bidonul de Pepsi, papucii de plus, inelul cadou, gelurile de baie consumate pe jumatate, melcul calcat din greseala, ciorapii colorati, ridul cel nou, un comentariu ambiguu, pisicile din fata blocului sau, ah, vita de vie taiata de un vecin urat. Si atunci isi fura pauze si scriu despre toate lucrusoarele astea importante, iar pe celelalte, despre care nu pot si pace sa vorbeasca in public, le ofteaza ori le zambesc in trei puncte inghesuite unele in altele la capat de rand. Uite cum: …

*

Iar a iesit o insemnare prea lunga pentru gustul meu, dar parca tot as mai avea cate ceva de… In acea sambata static-calatoare am gasit insemnarea Ciupercutei despre blogurile de fete (via Madelin – multam!), apoi, in alta zi, am citit la Irina. Pe urma am gasit bannerul de sustinere a blogosferei feminine si l-am preluat fara sa stau pe ganduri, dar nu pentru ca as vrea sa sustin un site (care, pana la urma, e un act comercial), ci pentru ca pur si simplu imi sunt dragi fetele astea care scriu pe bloguri, care isi promit ca se opresc si nu pot, isi inchid si isi redeschid blogurile ori revin cu identitati noi si se dau de gol din a doua insemnare. Sau fetele astea care, in ciuda tentatiei unui nume nou, strang din dinti si mai fac un pas, apoi inca unul, pana cand mahnirea se dizolva in hihi-uri proaspete.

Tin minte ca in primul meu an de blogerit mi-am exprimat intr-o zi uimirea intr-un fel cam lipsit de diplomatie: am scris ca pe weblog sunt mai multe fete destepte decat baieti. Bineinteles ca cineva m-a etichetat imediat drept feminista, ce mai greseala! Am cautat insemnarea, sa-i pun link, dar n-am gasit-o. passons! Am gasit in schimb alta, de anul asta. Si nu, nu vreau liste de bloguri de fete, le am in blogroll (aici si dincolo, pe blogul vechi), le am in bookmarks pe cele cu care inca nu m-am „imprietenit” (iubesc in taina, hihi!), iar pe cele despre care inca nu stiu vreau sa aflu singura, pe rand, nu de-a valma. Am mai spus asta: prefer sa vad cate un singur tablou pe simeza, atunci cand sunt ingramadite isi fura unul altuia din stralucire.

Imi mai amintesc o fluturare masculina din mana, care m-a facut sa scot din lista de favorite un blog pe care abia il adaugasem acolo de cateva zile. Un domn care nu publica la prospaturi si nu accepta comentarii si-a facut la un moment dat blogul public. Mi-a placut ce am citit acolo, nu, n-am citit tot, urma sa o fac, dar mai intai am zis ca hai sa pun un comentariu. Era ceva despre Romania, parca… in fine, am lasat comentariul, n-am facut-o pentru mine, ci pentru el, sa aiba omul feedback. Ca, daca citesc o carte si-mi place, nu ma apuc sa-i trimit scrisori autorului, dar bloggerului se mai intampla sa-i las doua vorbe, daca are comentariile deschise. Nu mi-a raspuns, dar nu asta m-a suparat, ci faptul ca la cateva zile domnul cu pricina a scris o insemnare aroganta in care spunea ca faptul ca a publicat la prospaturi si a dat drumul comentariilor nu a fost decat un experiment. EXPERIMENT!!! Si s-a intors in turnul lui de fildes. Ok, stai acolo, i-am spus in gand celui care isi permisese sa-si dispretuiasca cititorii considerandu-i o turma de cobai. Asa, de-a valma. Si nici macar nu si-a cerut scuze. L-am scos din lista de favorite nu ca sa-l pedepsesc, ci pentru ca nu avea ce sa caute acolo, nu aveam sa mai revin pe blogul lui decat absolut din intamplare. Am pierdut praful de pe toba, si-ar fi putut spune impricinatul, care oricum avea destule bocitoare in blogosfera. Iar eu am conchis, tot in sinea mea, desigur: muierile astea ie masochiste. Le dai un scuipat mic, iar ele te aduleaza forever. Bine, intre timp mi-a trecut supararea, lor, fetelor, le-am gasit scuze, dar lui (inca) nu. Imi este foarte usor sa-i iert pe naivi si extrem de greu sa-i iert pe cei sclipitori, care stiu prea bine ce fac. Indiferent daca sunt femei sau barbati. Si gata, ca deja sunt offtopic si m-am si lungit nepermis de mult. Asadar sustin blogurile scrise de fete, asta era ideea.