Monthly Archives: Iunie 2008

cummplit (unmeil)

Fata, sa-ti zic. :)) Chiar am niste nervi odiosi. De doua saptamani locuiesc intre schele, de doua saptamani niste omuleti negriciosi stau atarnati de balconul meu si pocnesc, vorbesc, rad, racaie, ragaie, discuta. Vecinul de deasupra supravegheaza lucrarile, el e pensionar, nu merge nicaieri in vara asta, poate doar putin la tara, dar si-a propus sa rezolve cu placarea si cu burlanele. Va costa acum 45 de milioane, mai dati 10 marti. Mai omule, dar eu mai am 100 de ani pana la pensie, acum am alte prioritati decat infrumusetarea blocului. Degeaba zic, el o tine pe-a lui: la toamna ar costa cu 15 milioane mai mult. Azi, cand am deschis geamul de la bucatarie, am dat nas in nas cu un tigan ranjitor cu mistrie. Sarumana, mormaie inainte sa apuc sa inchid. De dincolo de fereastra il aud cum se bucura gros: ha haa, ai vazut ce s-a speriat doamna? Din masina parcata la colt rasuna de doua zile aceeasi melodie cretina: da da da, na na nanana, da da da… ce kkt. Sub dus m-am pomenit recitand:
Tatal meu zideste case
Cocotat pe schele
Si cu fruntea lui ajunge
Pana sus la stele.

M-a sunat A., cica i-a iesit pozitiv testul de sarcina. Tiiiii, si tu faci bb. Pai… sunt cam derutata, inca nu stiu ce sa zic… Adica toate gagicele mele sunt gravide, deci la anul am sa ies la terasa numai cu baieti?? Adica voi flirta in loc sa barfesc?? Dar ma mai intreb o data: de ce se bucura numai femeile cand o alta femeie ramane insarcinata? Un Domn se incumeta, misogin, cum altfel: pen’ca e vorba de triumful subspeciei. 😀 Subspecia, intreb io, e aia care sta dedesubt in timpul reproducerii?
Luni incepe saptamana concertelor, fata, mi-ar fi placut sa vii si tu. Hai ca au plecat astia, mai bocanesc ei si maine. Mai devreme am zbughit-o afara, imi venea sa-i omor pe toti, dar cine imi mai urca inapoi vita de vie? Sta pravalita acum peste bolta de sarma, sper sa nu moara, da Doamne sa nu moara. I s-au uscat cateva frunze, dar ciorchinii au mai crescut. In locul ciorchinilor de struguri, fatada blocului e ornata cu ciorchini de tigani. Domnul T. imi aduce doi pumni de piersici din productia proprie: caisul e pe partea lui de bloc. Anca imi toarna niste Prigat de portocale intr-un pahar de plastic, vecina de la 3 e mandra de culoarea cea noua a cutiei in care locuim. Acum sa faca asa, un contur maro in jurul ferestrelor, am vazut la alte blocuri si da bine. Imi bag piciorul in fatada voastra, scrasnesc in soapta, apoi imi aprind o tigara. E racoare in fata blocului, probabil ca va ploua in maxim o ora. Doua brate cunoscute ma cuprind. Lasa, Umm, trece. As plange putin, ma, aici, in brate, dar n-am timp, trebuie sa plec, m-am programat la Diana.

Adorm din nou pe masa, in timp ce Diana povesteste cum a fost la inmormantarea tatalui ei. Ciup-ciup cu penseta, harshti, cu ceara, Diano, vocea asta a ta mangaie si leagana indiferent de ce cuvinte insirui, poti sa-mi povestesti despre toate tragediile din lume, eu sunt toata un mmmmm recunoscator.

Mi-e dor de tine, fata draga, mi-e dor sa chicotim nimicuri, e aproape un dor barbatesc. Cum era piesa aia? Si te caut in toate femeile pe care cateodata le-ntalnesc, si te vad in toate femeile pe care am impresia ca le iubesc… si intind capcane lexicale, dada, dar raspunsurile care vin nu se potrivesc perfect in puzzle, tot ramane cate un colt pe dinafara sau un semicerc incomplet. Daca ai fi fost aici, ai fi preluat cuvantul schela, i-ai fi adaugat o litera care ar fi inceput o poveste noua, am fi schela-lait de-a dreptul mirobolant, dupa care am fi iesit la un suc si am fi tacut doar asa, ca sa ne umplem ochii cu jucarii noi.

Vecinul de deasupra sugereaza sa renunt la vita de vie. El si-a inchis balconul cu termopan si si-a pus jaluzele, cica: pot sa stau si-n chiloti in balcon. Dar eu nu vreau sa stau in chiloti in balcon, domnule, de banii astia as sta in chiloti pe o plaja la Mediterana. Si chiar i-as da jos uneori, intr-un loc fara tigani atarnati la geamuri, jur!

Gata, ma duc sa-mi pun acumulatorul la incarcat, am de facut multe poze in zilele care urmeaza, paaaaa!

Anunțuri

eutuelea

ei isi spun cuvinte, frazele lor incep adesea cu eu, cu mie.
eu nu…
mie imi…
ei isi construiesc asteptari in cel spre care se intorc sa-i vorbeasca. stii?
din cuvintele cu e-uri celalalt construieste portrete, golurile se umplu cu prezumtii.
(prezumtie =
1. aroganţă, fală, fudulie, impertinenţă, infatuare, insolenţă, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviinţă, neobrăzare, neruşinare, obrăznicie, orgoliu, semeţie, sfruntare, trufie, tupeu,vanitate.
2. părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziţie. )

portretistul implineste asteptari, dar, la naiba, ele nu sunt primite cu vorbe de lauda.
nu asta voiam de la tine…
nu ma asteptam…
m-ai dezamagit.

– pai daca n-ai zis tot? daca vorbele tale mi-au ajuns doar pentru chipul asta, a cui e vina?
– si daca ti-as fi spus tot?
– sincer?
– nu, sincer pot si eu: daca ti-as fi spus tot, m-ai fi dispretuit pentru vulnerabilitate. daca ti-as fi spus tot, ai fi indeplinit tocmai neasteptarile, doar asa, pentru ca ai fi putut.
– spune-mi, atunci, alte bucati, spune-mi-te ciobit, voi intampina spunerea de tine cu gesturi scurte.
– breakdance, hihi, mi te inchipui, sa-ti spun, dara, sa-ti spun:
si acolo de unde vin nu mai plec si de acolo de unde ma duc nu ma mai intorc, te cauti in mine, dar deja sunt departe.
– si eu, si eu ma caut mereu prin varste, ale mele, ale altora, creste iarba inalta pana ajung la capatul campului, ma uit in urma si-i surprind frumusetea intre pleoape, intorc capul inainte de a observa vreo buruiana semeata, asta m-ar face sa-mi doresc sa ma intorc.
– buruiana ar putea fi chiar omul pe care l-ai iubi si fara florile din jur, mastile sale.
– si as gresi smulgand-o din exces de zel.
– si ar gresi crezand ca nu o plivesti, ci o salvezi.

– te iubesc.
– si eu. pa.
– pa.

trebuinte ale sufletului (care sa ramana suflet trebuieste) meu:

hihihi

. 🙂
hm
iii
. 😮
mmm
zzz
miaow
shhh
–0–
[ space ]

later edit: wwwrummm

pe la unsprezece noaptea s-au intors acasa

asta-i umma, se bucura si cand e trista.

zz

am gasit o scrisoare

A cazut plicul albastriu dintr-o carte, uite o scrisoare, scrie pe ea expeditorul (aveam nickname inca de pe atunci, hihi) si destinatarul – George :)) , nici n-am lipit plicul inainte de a nu-l trimite, cred ca mi se terminasera timbrele si am zis ca lasa, maine. Si mainele ala n-a venit nici azi. Oare se mai gasesc timbre?

Hei, hei, hei, blue eyes, deschide plicul, scoate foaia si citeste cum ma plictisesc eu acum. N-am nici un motiv pentru care nu ti-am scris de atata vreme si nici nu vreau sa inventez vreunul.
I-am dat Dianei bratara si biletul de la Gabi, de fapt i le-am trimis prin cineva, asa ca nu stiu care a fost reactia ei.
Azi am dat proiectul, m-a tinut in picioare 3 sferturi de ora, cred ca am luat 10. Vezi ce aiurea-ti scriu? Asta trebuie sa fie o scrisoare pasnica, dar eu nu pot scrie pasnic decat cand scriu telegrafic. Poate voi invata intr-o zi si lectia armoniei.
A trecut si bacul, cam gata cu libertatea. A trecut si asta, am asteptat atat sa treaca, iar acum nici nu pot sa ma bucur. In ultima zi de scoala am venit toti cu ghiozdane de clasa intai in spate, fetele cu fundite si sosete trei sferturi, cu gulerase si mansete, iar baietii si-au pus sepcile, erau atat de caraghiosi cu sepcile alea mici pe varful capului! Ne-am incolonat doi cate doi si ne-am plimbat prin oras tinandu-ne de mana. Bineinteles ca toata coloana s-a destramat cand am ajuns in parc, unde am fumat. Bine ce n-a trecut tata pe acolo, era in drumul lui.
Blue eyes, blue eyes, toate se intampla in contratimp, o fi asta blestemul meu?
Oare ce are fata asta? Te intrebi. Oare ai inteles ceva din mine? Eu sar mereu de la una la alta sau, si mai corect, de la un carambol la altul. Alerg catre extreme si mereu ma impiedic la mijlocul lucrurilor. Daca as crede in Dumnezeu, as spune ca o face intentionat, sa ma determine sa invat ca cea mai buna e calea de mijloc. Pana la urma n-o sa ma mai impotrivesc, simt asta.
Scriu aiurea, scriu aiurea, stiu. Dar spune si tu, ar avea vreun sens sa-ti povestesc despre cum ma prefac ca invat, despre cum rad cu Carmen si Edi, despre cum omor tantari? Tu insa poti sa-mi scrii asa, daca vrei.
Ma preseaza timpul si cu cat stiu ca trebuie sa fac, cu atat mai mult nu fac. Bine ca macar iti scriu tie acum, desi nu-ti spun de fapt nimic. Tu esti un om pasnic. Oamenii pasnici ca tine simt echivocul, in mod instinctiv se tem, dar si tanjesc dupa nebunie si lucruri zgomotoase. Poate peste ani voi fi si eu un om pasnic sau macar voi parea unul. Ce-ar fi sa ne dam intalnire peste 10 ani?
Cand ma gandesc la examenul de admitere, compar tot efortul pe care il am de facut cu o declaratie de dragoste catre un cadavru. Nu e asta drumul meu, ce sa caut eu la ASE? Tata insista si-mi spune ca economia e totusi frumoasa, dar cum ar putea vreodata sa-mi placa ceva care mi-a starnit impotrivirea inca din primul moment? Dragostea adevarata e cea pe care o simti fara efort.
Mi se termina pagina, blue eyes. Pe partea cealalta o sa-ti desenez un ochi.

Intr-un fel

Intr-un fel iti traiesc clipa, stii? Doar ca am grija s-o fac atat de tacut, incat sa nu te doara. Si sa ramana a ta.

Turist

De obicei, cand plec in lume, seman cu orice alt turist: bascheti, tricou, pantaloni in carouri, rucsac. Cand ma intorc, mi-e pielea mai colorata, rucsacul mai greu, parul mai ciufulit. Ma intorc cu harti si carti despre locuri, cu imagini in sacosa, in minte, in suflet. Cu bucuria de a fi alergat pe stradute noi si lungi, de a ma fi strecurat printre oameni noi si lungi. Oamenii pe care nu-i cunosti sunt intotdeauna asa de frumosi, asa de frumosi, te fulgera gandul ca unii dintre ei ar putea sa-ti fie prietenii ideali, iubitii perfecti, zambesti si treci mai departe. Ei tocmai datorita trecerii tale raman asa: ideali, perfecti. Prieteni, iubiti. Zabovind langa ei, le furi nu doar taina, ci si sansa de a ramane frumosi. Sa treaca, sa treci. O potentialitate e un strop de perfectiune.
Lasa-le si nescormonite. Lasa-le si nedovedite. Lasa-le si neatinse. Lasa-le si nespuse.