uit

– Ce faci, Umma? – asa ma intreaba uneori oamenii, cand ne intalnim prin locuri. Vad ca asteapta sa stiu ca intalnirea e de fapt o reintalnire, ca altadata am ras impreuna, poate ne-am si ingrijorat simultan. Se intristeaza incurcat cand ochii mei zambesc fortat prietenos, in timp ce cauta pe dinauntru un semn cat de mic de la care sa inceapa amintirea. 

Am uitat oameni si probabil ca si eu am fost uitata de oameni, doar ca pe aceia care as fi vrut sa nu ma uite nu-i intalnesc niciodata. Ce bine!

Aceia care as vrea  sa ma uite, in schimb,  nu pleaca defel. Ce rau! N-ai cum sa uiti daca te tot uiti. M-am obisnuit cu umbrele astea care se tin scai de drumurile mele, dar cateodata imi vine sa le dau un branci  si sa le spun:  da-te, ma, la o parte, ca-mi iei vopseaua.

22 responses to “uit

  1. Intrebarea este : poate fi Umma uitata?🙂

  2. Kolo, gentil ca intotdeauna.🙂

  3. ai dreptate, umm. chiar asa, ce MAI faci, umm? :)))

    [oaga sa treci pe la mine sa-mi zici unde ai fost. deci eu nu va uit, sorry :D]

  4. Buna seara, Did!
    Chiar acum? Ma concentrez sa influentez mental juriul de la Oscar sa-i dea lui Waters statuia pentru cel mai bun film score, multumesc de intrebare. :))

  5. umm!tu nu stii ca vopseaua "valabila" nu se ia?

  6. 😀 No comment.

    Dar daca "se ia" asa, ca un virus? Vopsea molipsitoare.

  7. ca orice virus si asta are o perioada de incubatie dupa acre…bbbbuuummmm! asa ca…mare grija pentru molipsistergatoridevopseagummosaummoasacare doaropata/tilasa:)))))

  8. :))
    Pai da, ca reactionam diferit la stimuli identici. Ale naibii sisteme imunitare.

    Sa tragem la tema, asadar, cantecelul ala cu "zambetul tau nu e ca zambetul meu" si sa cantam: virusul meeeu nu e ca virusul taaau.
    Si: "daca la Rasarit ti-ai uitat un pitic, intoarce-te cu pasi de indian, nu deranja un saman cu mintea mea."

  9. Hai, mai, Umma! Ca sa nu te uite oamenii trebuie sa intretii relatiile. Poate ca nu ai vrut sa o faci si acum posibil sa-ti para rau.
    Dar stii cum se spune: si tu poti suna. (sau cam asa ceva)🙂

  10. gandim diferit…..uitam diferit.
    🙂

  11. http://www.youtube.com/watch?v=G78dSMtJ-EM

    Uneori, neuitarea e o povara si pentru "neuitatori", nu doar pentru neuitati. Cred ca uitarea, ca si iertarea, are fiziologia ei. E un proces, nu o decizie… Din pacate.

    Si, ca tot veni vorba, nu pot sa nu-mi amintesc:
    "Mi-e dor sa pot/sa nu-mi mai fie/dor de tine".

    Fara nicio legatura cu mine sau cu tine…🙂

  12. Ai dreptate, you-tube-ule. Un proces, nu o decizie. Incontrolabil, dar nu de necontrolat, totusi. Ditamai paradoxul, again.

    Ce ai tinut tu minte nedorul…🙂

  13. Ioi, atunci chiar nu am priceput nimic din text? Hai, mai!

  14. Eu cred ca esti mai deturnatoare chiar si decat mine.🙂

  15. Vorbim de lucruri diferite, Lolly.🙂
    –0–

  16. Am fost uitata numai de aceia care am vrut sa ma uite. I-am uitat numai pe aceia care am vrut sa-i uit.

    Ce mai faci Draga mea?🙂

  17. Hei, ce surpriza!
    Mananc covrigi si mi-e dor de fluturi. Pe ei chiar nu-i uit.🙂

  18. Si cum ar suna sa-ti spui: da-te incoa,
    ia-mi vopseaua, posibil c-o herghelie de fluturi??:)))

  19. Umma, daca nu se vorbeste, se scrie, nu-i asa? N-ai cum sa uiti daca te tot uiti – mi-a placut asta…

  20. Raton, asta suna ca o invocare a Zzburatorului.🙂
    Cu instructiuni: herghelia de fluturi trebuie sa atace pe interior, acolo-i vopseaua cea mai rezistenta.
    De aici si expresia "fluturi in stomac".

    Tibul, se mai scrie, pe sarite, asa.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s