Lie (to/on) me tender

Imi amintesc ceva citit demult in nu stiu ce carte: "minciunile sunt de trei feluri: minciuni, minciuni sfruntate si statistici". N-are legatura cu insemnarea asta, nici cu ce m-a manat in lupta cu dreptunghiul deasupra caruia scrie "titlul insemnarii".
 
Tentatia minciunii e la fel de puternica precum tentatia de a spune adevarul. Esti sanatos atunci cand reusesti sa ramai echilibrat intre adevar si minciuna: minciuna dusa la extrem naste fantezii periculoase, iar adevarul frust, butucanos, descarcat de finete, dar si de nuantele si motivatiile pe care fiecare si le stie, iti transforma prietenii in dusmani si pe iubiti in suferinzi nesiguri.
 
Sunt adevaruri pe care eu pur si simplu nu pot sa le spun, cele care ar darama esafodajul de iluzii pe care un om in esenta bun si-a construit existenta. Chiar daca-si balbaie rolul, il las sa joace pana la sfarsit, n-am nimic de pierdut. Adevarurile mele i-ar parea jigniri si l-ar durea, pentru ca nu le-ar recunoaste. Cine, eu? Asa crezi tu despre mine? Pai asta-i chiar dovada ca nu ma cunosti, ca nu m-ai cunoscut niciodata… bla bla bla. De fapt, cei din jur ne cunosc mai bine decat ne cunoastem noi insine, pentru ca noi pe noi ne mintim cel mai temeinic. In baie, cand te dai cu fond de ten peste cosuri, stii ca-s acolo, dar te uiti cu ochii intredeschisi, te uiti nu pentru a vedea ce urate sunt, ci pentru a le acoperi cat mai bine. Abia la sfarsit, cand opera e desavarsita, ochii se fac mari intru admiratie, iar zambetul se lateste pe figura: moama, ce frumos pot fi! Dar ceilalti… ceilalti nu au de ce sa-si puna ochelari fumurii cand te privesc, ei vad cum ti se scurge stratul auriu, ei iti privesc arama cu ochii deschisi, iti vad bubele, cearcanele, rictusul. Daca ti-ar spune asta, i-ai uri.
(Mai sunt si cei care, dimpotriva, isi acopera tenul cu vopsea de proasta calitate, sa nu cumva sa se vada vreo trasatura frumoasa. I’m bad, I’m bad, I’m a creep, I’m a weirdo sau I’m a loser, baby, so why don’t you kill me? Dar despre ei nu vorbesc aici, pentru ca am facut-o, partial, in doua insemnari: cea despre genii si cea despre masochismul femeilor vs. machismul barbatilor.)
 
Si uite de ce eu il las pe muscoi sa-si poarte tantos costumul de fluture, iar pe broscuta pe cel de zana zorilor. Ba chiar ii ajut sa-si incheie nasturii. Ca dupa aceea se vor impauna / influtura / inzana chiar in fata mea? Ei, si ce? Repet, n-am nimic de pierdut, ar fi trist daca mi-ar pica blazonul dintr-atat. La urma urmei, cu siguranta ca si blazonul meu e zugravit si de maini straine, ca (si) eu am numai doua, uite.
 
Ce, zici ca tu nu, ca n-ai nevoie, ca poti sa te inchei / zugravesti singur si pe fata, si pe dos? Mama ta de caracatita!

24 responses to “Lie (to/on) me tender

  1. si daca minciuna nu e o minciuna? si e doar o aspiratie. o incercare de a fi macar cinci secunde cum te-ai dori. pai nu trebuie incurajata?

  2. Ba da, tocmai asta spuneam. Ca eu incurajez, nu demolez minciunile care ii fac pe oameni mai frumosi.
    E un efort pe care-l fac acestia, efortul lor de a minti frumos merita tot o minciuna frumoasa, nu? Un fel de crede-ma ca te-am crezut.🙂

  3. De priceput am priceput. Nici nu era greu.
    Dar
    "De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai cîştigat pe fratele tău.
    Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvîntul.
    Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgîn şi vameş."

    "Orice palmă dată, oriunde în lume, pe obrazul unui om, pe obrazul meu este dată".

    "Nu întreba pentru cine bat clopotele. Pentru tine bat."

    Una e să-ţi acoperi coşurile cu fond de ten şi pudră, alta e să-ţi prezinţi faptele drept ce nu sînt, laşităţile drept curaj, trădările drept devotament, lenea drept downshifting ori să mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui.

  4. n-a vrut sa fiu polemic. am vrut sa ma dau mare ca am inteles. si mai mult sa scriu ca sunt de aceeasi parere.
    la multe minciunele frumoase care sa-ti faca zilele mai sclipicioase : ))

  5. "cei din jur ne cunosc mai bine decat ne cunoastem noi insine" – sigur nu. Oare din cauza zodiei? :))

  6. Atat iti trebuie, sa intelegi aiurea intrebarea mea retorica si sa mai si raspunzi la ea.🙂 Ca tocmai ce te-am laudat.
    Stiu eu ca majoritatea barbatilor au razboaiele lor maaari cu lumea. Razboaiele femeilor, insa, alea mici, nu-s mai putin importante pentru omenire. Si stiu ca stii si tu.🙂

  7. Ai vazut vreodata cum Tacerea rezolva Toate aceste probleme existentiale ?

  8. De ce, Anot, sigur nu? Din cauza dualitatii Gemenilor? E discutabila dualitatea asta. Pentru ca, de cele mai multe ori, e previzibila, daca ai petrecut un timp cu omul ala.

    Gandeste-te la reactiile pe care le astepti de la o persoana pe care o cunosti de ceva vreme. Persoana aia se framanta, nu stie daca sa faca/sa zica aia sau ailalta, dar tu, care o cunosti, stii ce va face/va zice pana la urma. Oamenii, in genere, sunt egali cu ei insisi, chiar si cei inconsecventi – sunt si ei egali in inconsecventa lor, numai ca nu recunosc. Numai nebunii pot soca de-adevaratelea, dar mai bine sa nu-ti doresti asta.🙂

  9. Eu am o mare problema cu fragilitatea granitei dintre adevar si minciuna. Imperfectiunea notiunilor, perceptia diferita asupra realitatii, rapiditatea cu care se intimpla evenimentele si care duce la schimbarea datelor. Ma gindesc la adevarurile personale, desigur. Cred mai degraba in opinie personala. Opinie care e bine sa fie spusa atunci cind e ceruta. Fara pretentia de adevar absolut sau de minciuna.

    Uof, greu cu notiunile astea:)

  10. Lali, stii (stii!!), trebuie baut mult laptic pana sa ajunga cineva sa inceapa fraza cu "uite ce cred eu". Poate ca si Dialogul ar trebui sa se afle printre materiile de la scoala. Ai vazut ce se intampla si in real, dar si pe la noi prin bloguri. Atat de putini DIALOGHEAZA de fapt! De multe ori se rostesc sentinte, convingeri, care nu isi au radacinile in fraza interlocutorului caruia chipurile i se raspunde.

    Dar de incurajarea unei minciuni ce zici?

  11. Ar fi simplu sa-ti raspund ca totul depinde. De minciuna, de context, de persoanele implicate, de scopul minciunii. Dar cred ca nu e simplu raspunsul, ci mai degraba evaziv.
    In principiu, daca stiu cu siguranta ca e o minciuna, eu n-as incuraja-o. Cind mama a fost diagnosticata cu cancer eu am vrut sa-i spun adevarul. Am deschis gura, hotarita, si cred ca aveam o figura dramatica, pentru ca ea m-a oprit si mi-a spus: "NU VREAU sa stiu! Orice ar fi, tineti pentru voi. Nu-mi foloseste sa stiu." Am fost socata, pentru ca ea imi cerea sa mint, intelegi? Fiindca, daca tumora ar fi fost benigna, ar fi fost o bucurie sa-i spun adevarul. Pentru amindoua. Tacind, am confirmat un adevar, fara sa-l rostesc. Nu stiu exact ce am facut atunci. Am mintit cu acordul ei? Am intretinut minciuna in care voia sa creada?
    De-aia spun eu ca e subtire granita.
    Cred ca fiecare caz trebuie tratat in parte. Din punct de vedere etic.
    Pina la urma, totusi, depinde.

  12. Minciunele,Gogosele
    Ne ascundem dupa ele🙂
    Greu subject, ma intreb de ce nu scrii tu povestioare dragute de pe cetatuie, mai bine:) Sa vedem… mai puternica decat tentatia minciunii(cii) mi s-a parut intotdeauna aceea de a rosti adevarul.Ala crudu’ si uratu’care se transforma adeseori in bolovani si nu neaparat de dragul moralitatii, cat de dragul reflexiei din oglinda. Si nu mai spun mai departe😀

  13. ce-mi place cum ai zis "mama ta de caracatita"!! exceleent. uite, ii pun ton, si o zic lu amaratu asta de Popescu, cand il vad. heei umm !

  14. Curios sa iti vina in cap cosurile cand vorbesti despre minciuna pe care o practicam fiecare cu noi insine. E o treaba sistematica, cronica si dupa capu’ meu se leaga de chestii mai serioase si mai inconstiente decat zugravirea unei fetze. Sau tu n-ai vrut sa vorbesti de minciuna periculoasa, cu greu acceptata de mintea care ne vrea protejati si ghiftuiti, care duce la proiectii periculoase, aia pacalitoare care iti da senzatia ca esti ceea ce nu esti, adica o sfanta cand de fapt esti normala, sau o marsava cand de fapt esti poate tot normala. Credeam ca vrei sa descosi teoria minciunii serioase, care se duce in spinare o viata intreaga, la minciunile pe care ne valorificam apoi teoriile ca si cum ar fi fundamente de case, cand ele nu sunt decat saracacioase sisteme de iluzii, stii, minciunile pe care le practicam pentru ca e greu si dificil sa punem oglinda la suflet si s-o ridicam in dreptul greselilor sau neputintelor, minciuna daunatoare care ne pacaleste cand un om greseste si ne facem brusc cleptomani de dreptati si judecati
    Sa te privesti in oglinda si sa iti zici ce urate sunt… dar de ce ai zice ca gestul de a le acoperi e minciuna cu fiinta insasi… e o masura, zic eu. Asa cum ne punem leocoplast la o buba la calcaie dupa ce am purtat niste sandale pretentioase. Sau daca ne cumparam sandale pretentioase cand noi nu stim sa umblam cu ele, inseamna ca ne mintim cu faptul de a fi-femeie? Doar asta voiam sa iti zic, ca mi se pare ciudata si neverosimila legatura dintre minciuna de sine, dintre esafodaje false si cosurile de pe fata unei fete sau a unui baiat.
    Ca si cum in cap aveai de fapt cosurile, ummagumma, si ai incercat sa le legi de ceva. Intelegi ce vreau sa zic?
    Oricine defect devine o slabiciune, slabiciune care poate sa lucreze in favoarea ta. Pentru ca te face mai intelept, mai bland si mai tolerant. Deci slabiciune nu minciuna de sine. La asta ma gandesc eu cand vad cosuri.
    Pe fata mea, sa zicem, sau pe fata unei oarecare

  15. Lali, sigur ca depinde. Daca as fi fost in locul mamei tale, nici eu n-as fi vrut sa aflu adevarul, chiar daca l-as fi banuit. Pentru ca nu stiu sa lupt cu implacabilul.😦
    Zic unii ca ar trebui sa ne traim fiecare zi ca si cum ar fi ultima… n-am auzit tampenie mai mare in viata mea. Pai unii si-ar permite in ziua aia sa faca toate ticalosiile pe care si le-au inhibat o viata. Iar eu as sta intr-un colt, as tacea si m-as tot uita la ceas, asteptand sa vina naibii minutul ala odata.

    Dar asta-i subiect pentru alta insemnare.🙂

    Ing… o zi luminosi, o zi umbrosi. Pai nu asa si suntem? Lasa ca vine si voyeurul cu numarul doi, de pe o terasa de la mare, vine.🙂
    Da, e adevarat ca tentatia uratului e mai mare, stii de ce? Pentru ca e facil. Uratul si raul sunt la indemana oricui, e atat de usor sa jignesti, sa ranesti, sa omori. Inmiit mai greu sa faci bine, iar binele sadit de tine sa rodeasca tot bine. Asta ar trebui sa ne dorim si probabil ca multi dintre noi incearca, dar nu ne iese intotdeauna. Ca binele nostru de cele mai multe ori naste rau… ceva gresim noi cand amestecam ingredientele alea.🙂

    Viciu, pai cine sa observe caracatita daca nu tu? A fost hahaiala amara din final.🙂 Ce-mi place heeei-ul asta… salutari lu’ Popescu!

    Bubico… da, stiu cine esti, esti o fata pe care am iubit-o eu mult-demult si careia nu i-as fi facut rau in veci. Ti-am citit comentariul cu atentie si stii de ce mi-a amintit? De o alta acuza de si mai demult, legata de niste initiale pe care le interpretasem in joaca, fara sa am habar ce ascundeai tu in spatele lor. Pentru initialele alea am devenit dusmanul poporului, mai stii?
    Nu, cosurile nu au legatura cu tine, absolut nici una. E doar prelungirea unor discutii lungi, de pe blogul asta si de pe altele si din afara blogurilor, despre masti. Nu ai fost atunci si nu esti nici acum victima mea. Nu mai cauta mesaje ascunse pe blogul asta, te rog. Avem alte drumuri si alti oameni acum. Si poate alte minciuni.

    Lali, revin la tine. Mi-am amintit cum am vorbit noi de curand despre comentariile din bloguri si despre faptul ca in cazul unui text cu mai multe ramuri, fiecaruia ii sare in ochi exact ce-l doare mai tare si comenteaza in directia respectiva. Unii mai si cred ca-i vorba despre ei (dar cum si noua ni s-a intamplat, nu dam cu piatra! :)) ). De cele mai multe ori bietul autor asteapta in zadar sa-i fie inteles textul asa cum l-a gandit el cand l-a scris. Asa s-a intamplat si pe blogul lui Perm, cand a scris despre prostituate. Nu l-a multumit nimic din tot carnatul ala de comentarii, desi noi ne-am straduit.🙂

  16. Regal, ce intamplare ciudata, nu? Am prezentat, fiecare, cate o fata a medaliei, in insemnarile noastre.
    Eu vorbeam despre minciunile care-i fac bine celui care se imbraca in ele, dar nu fac (prea mare) rau celorlalti. Poate doar zgaltaie putin la orgoliu.🙂
    Pe cele care ascund marsavii le condamn si eu, dar nu le demasc decat in cazuri extreme.
    Ce ma intereseaza sa ma lupt cu lumea, daca am eu destule lupte cu mine?🙂

    Zambind, am priceput. M-a indus in eroare acel "si daca" de la inceput, pe care l-am luat ca pe un "DAR daca". Si dar-ul e adversativ si contrazicator!🙂
    Ia uite ce-mi ureaza el, minciunele! Sa zic ca multumesc la fel? :))

  17. Nu mă ispiti cu asemenea întrebare, te rog, nu! Că s-ar putea să-ţi răspund şi să-mi pară rău toată viaţa…
    🙂

  18. Ma bag si eu ca musca-n lapte :)) umma, eu nu ma pot detasa de trecut ca si cum daca s-a terminar o prietenie sau o iubire gata, suntem din nou cum eram inainte si putem sa o luam de la capat cu altcineva din acelasi punct, cu "alte drumuri si alti oameni." Raman amintirile si experienta si fara sa ne dam seama ne raportam la ele sau amintim de ele in discutii… minciunile dor intr-adevar cel mai tare chiar daca "ezista o esplicatie" :))… intotdeauna exista explicatii, dar durerea tot ramane. speri ca s-a inteles cat de cat ce am aberat, am avut o zi grea si caniculara… urasc caldura!!

  19. umm, esti tare. l-am salutat pe pOPESCU. bine de tot. hai cu caracatita

  20. nuconteaza (chiar si un nuconteaza conteaza!), nu sunt sigura ca am inteles exact ce vrei sa transmiti.🙂
    Detasarea totala si brusca e doar de ce e neimportant. Daca asta era mesajul, atunci sunt de acord cu el. Ziua mea grea a fost azi, e si maine, dar nu-i nimic, trec.🙂

    Lali, asta-i buba noastra, de fapt: detaliul, miniaturalul, starea, momentul. Ca noi nu vrem de fapt concluzii marete, nimic atotcuprinzator, ci flecustete, revelatii maruntele. La ele exista intotdeauna o usa deschisa, un loc gol pentru contraste.

    Ing, notiunile pe care ne croim spusele sunt aceleasi: adevar, minciuna, fuga, iertare, dragoste, uitare, etc. Printre ele ne tot fofilam noi toti si in scris, si in real. Asa ca e normal ca o insemnare sa-ti aminteasca de alta, o fapta de alta, un om de altul. Daca e sa ma gandesc si eu la insemnarea de care zici tu, as zice ca partea din insemnarea mea care aminteste de ea nu e opusul ei perfect. Nu minciuna ca sirop (cahhhhh!), ci minciuna ca ceai de tei.🙂

  21. Viciu, dada, sunt tare… obosita. Hai cu caracatita aferenta!🙂

  22. Da, asa este. Chiar si in cazul unui text simplu. Nici nu trebuie sa fie ceva tare ramificat. Fiecare vede ce ii permite lentila pe care o poarta in momentul acela.
    De multe ori m-am gindit ca Permu e mai incapatinat ca mine, ceea ce chiar ca rar gasesti:) El tine sa gasesti de indata ideea prinicipala si sa nu-ti pierzi vremea cu fleacuri, cum facem noi. Si ne tot atrage atentia ca "in fapt, ideea mea e …", ce treaba aveti voi cu detaliile astea mici?

    Maai, dar uite aici ce nostalgica am devenit depanind adevaruri recente:)

  23. Fac ce fac si ma intorc la Paler. Spunea el ca doi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea ceva total diferit. Citindu-ti postul mi-a fugit mintea la "adevarul ca otrava", tu ai facut asocierea ( e adevarat, legat de comentarii) cu "defineste prostitutia ":))
    E mai simplu uratul si raul, e adevarat, dar le evit intotdeauna pentru ca imi imprima o stare de disconfort de care greu mai scap. In principiu ai dreptate, dar… intotdeauna apare cate un dar prin realitatile noastre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s