Tema pentru acasa

Tema pentru acasa. Daca tema e iertarea, atunci mereu vii cu ea incompleta. De-adevaratelea niciodata, desi stii cat de nobil e sa ierti. Nu ierti, ci te obisnuiesti cu ideea, intensitatea diminuata poate pacali, se poate confunda cu toleranta cea adevarata, neizvorata din vanitate, cu iertarea.  Ai putea minti, te-ai putea minti, oho, cat de curat te-ai simti daca te-ai crede. Dar nu, nimeni nu se poate abtine sa nu dea cu unghia pe imaginea din oglinda, atunci cand e singur. Fardurile se scorojesc si-ti vezi schimonoseala neputintei. Strangi ochii , stai asa cateva secunde, apoi ii deschizi si-ti zambesti, altceva n-ai de facut. Tu stii ca nu ierti niciodata complet, dar mai stii si ca cineva asteapta iertarea ta, cel putin la modul declarativ. Zambete dai, dar in jurul lor trebuie cuvinte, nu se poate altfel, oamenii au nevoie de certitudini. Da, ma. Rostirea da iertarii valoare sociala. Cata certitudine ofera un zambet? Sau o imbratisare? Sau o tacere? Si atunci ce faci, il rostesti sau nu pe acel "te-am iertat"? 
 
Iertarea trebuie oferita doar connaisseurilor, zice, tragand un fel de concluzie, prietena mea A., spammerul meu sentimental. Eu mereu incep cu sfarsitul, nu-mi place suspansul artificial al povestii care vinde. Vinde, dar nu vinde_ca. Intai concluzia, apoi introducerea, argumentele sunt de obicei printre randuri. Da, pentru ca atat sunt de tocite intre sinapse, incat pare inutil sa le mai asez in foaie, ordonat.
Cicatricile singuri ni le facem (laser, frate, laser forte), capcanele singuri ni le asternem. De cate ori nu ti s-a intamplat sa-ti rostesti iertarea, punand in sac resentimentele, si s-o daruiesti unor novici? Nu-i asa ca ai stricat orzul pe gaste? Daca ai facut-o ca sa te simti tu generos, ai o scuza. Dar daca lipsa flerului te-a impins sa ai asteptari din partea celui iertat explicit, atunci… ei, da, boceste, scrie-ti "bleg" pe frunte, dar dupa ce trece durerea, invata din asta. Invata sa nu te mai arunci cu capul inainte, dar nu-i invinovati pe ei, atat pot, atat fac. Sa dai vina pe un novice e pierdere de vreme pentru tine, si nici macar nu poti sa-l ierti din nou, ar fi, pentru el, o lectie gresita. Iertarea repetata, cea rostita, nu neaparat simtita, ii da apa la moara, se convinge, cu ajutorul tau, ca greseala nu e atat de grava. Iertarea care curata pacate lasa loc altora de acelasi fel. Si atunci? Da, il ierti, ii gasesti in mintea ta circumstantele atenuante pe care nici el insusi nu le gaseste (pentru ca e bou sau pentru ca se minte, dar asta e din alta insemnare), dar nu reiei relatiile cu el, nu-i mai dai ocazia sa te provoace la iertarea aceleiasi vini. Si Isus ne-a iertat, dar de vreme ce nu se intoarce, inseamna ca prostii de noi n-am priceput o iota din lectia iertarii Lui. Si tot repetam istorii si ne dam cu capul de aceiasi pereti.
 
Nu-i asa ca, pe langa novici, ai iertat si smecheri? In cazul asta cel mai suparat esti pe tine, pe tine nu te ierti, ptiu, ce fraier.
Smecherul demascat are nevoie de iertare ca de aer, nu pentru a se simti impacat cu sine si cu tine, ci pentru ca smecheria lui retezata brutal isi pierde din valoare. E opera lui. El stie prea bine ca iti greseste, stie de la inceput, e pregatit pentru momentul in care va fi descoperit, uneori se intampla sa forteze momentul. Te omoara putin, apoi te provoaca la iertare, vorbindu-ti pe limba ta. Iertarea pe care i-o acorzi ii incununeaza opera, e cireasa de pe tort, e "am incalecat pe-o sa". Pana sa te prinzi, ii faci de multe ori jocul, iar cand intr-o buna zi te trezesti, te enervezi pe tine, asa de tare te enervezi pe tine, incat smecherul respectiv inceteaza sa mai existe. Te detasezi brusc, fara sentimente.  
 
…………
 
Si totusi, cui? Celui macinat, celui caruia iertarea ta ii aduce cu adevarat alinare. Daca ai ochi sa-l vezi. Celui pe care, neiertandu-l, l-ai omori. Daca ai inima sa-l simti. Celui care, ramanand neiertat, te omoara. Pentru ca il iubesti. Si, dupa o vreme, si celui de a carui greseala ai reusit sa te detasezi, daca te mai ciocnesti de el pe strazile tale.
 
Nu mi-am propus o abordare exhaustiva a iertarii. Doar franturi, ca de obicei.
 
Cu sau fara legatura cu insemnarea, ultimul cuvant il are tot spammerul meu sentimental:
Stii ce e mai greu decat sa pierzi un om? Sa-l pierzi din vina ta. 

46 responses to “Tema pentru acasa

  1. Da, sa-l pierzi din vina ta.

  2. eu nu sunt de acord cu spammerul tau sentimental. nu poti pierde un om din vina ta. doar daca,doamne fereste nu-l calci intentionat cu masina sau tragi dupa el cu akm/ul. in rest… o alta suta de ani de discutii.:)
    daca am fi intr-o lume ideala si iertarea ar fi solutia ideala. inca n/am ajuns la atata intelepciune in care inima mea sa fie de acord 100% cu iertarea zisa de mintea mea.din pacate. pentru ca oricum, mai devreme sau mai tarziu. trebuie sa ierti:D

  3. Ingrid, tu scoti capsorul numai la insemnari de-astea.🙂 Hug!

    Oaga, ba io zic ca poti, intr-o gramada de feluri. Dar pentru ca acum e vorba de iertare, il poti pierde provocandu-l la neiertare. Cel care nu iarta e un pacatos, daca e sa ne luam dupa ce zice popa, deci tu il transformi in pacatos pe omul ala, facand ceva atat de rau, incat sa nu poata sa treaca peste.
    Sau il poti pierde neiertandu-l tu, nevazand cata nevoie are de iertarea ta.
    Sau il poti pierde trecandu-i cu vederea toate neghiobiile. Copiilor le e comod cu invatatori lipsiti de exigenta, dar nu ii respecta, nu-i iubesc, nu invata nimic de la ei.

  4. acuma io sa-ti raspund dupa evanghelia lui Isus Cristos sau dupa cea a lui Iuda?:D

  5. asa imi place mie sa va citesc🙂

  6. Poti sa raspunzi si dupa Evanghelia lui Saramago. Saramago rimeaza cu Oago!🙂

    Coltzurici cu pash-pash catifelat.🙂

  7. uite ce zicea Avva Pavel:"daca mintea este treaza,ajunge sa avem liniste doar noaptea".
    io ziceam ca daca nu ierti din suflet ci doar cu mintea sau cu vb. n/ai facut mare lucru.

  8. asa!ca uitasem sa zic ca degeaba ierti tu daca ala de vrei sa-l ierti nu e in stare sa se ierte pe sine pentru ceea ce vrei tu sa-l ierti.
    nah!

  9. frinturi nervoase.
    pareri frinturoase ca si eu sunt plin de pareri pe tema.
    cred ca e simplu sa pierzi un om din vina ta. chiar ai pe cine da vina si cred ca e foarte usor de suportat. daca identifici corect vina.
    e usor sa ierti smecherii si e greu sa ierti pe cei carora te-ai daruit. smecherii au pacalit o particia, ceva neimportant. poti trai fara. ti-au luat doar o bucatica insignifianta. cind te simti mintit si furat de cineva caruia i te-ai data (ca e prieten, ca e iubit) e ca si cum ti-a negat fiinta, te-a anulat. poti sa accepti mental dar in adincul inimii nu poti. si cred ca nu e nimic urit in asta. in cazurile astea iertarea vine cu timpul. nu pentru ca timpul vindeca toate, ci pentru ca timpul te ajuta sa te schimbi. si poti sa ierti din inima in clipa in care esti altul, iar cel pe care tu l-ai daruit e doar o ipostaza a trecutului. de aceea sunt uriti oamenii care nu pot sa ierte. nu pentru ca nu sunt buni, ci pentru ca sunt blocati intr-un trecut, intr-o clipa din care nu au mai iesit niciodata.

  10. :)) mi-ai dat tema, iar acum ai aparut si m-ai demolat… a ajuns sa dezvolti (probabil involuntar) o idee pe care eu doar am atins-o in trecere, si a ajuns…

    super! stai jos, nota zece😉

  11. Oaga, stii ca io mi-s de acord. Mai ales cu linistea noaptea si cu exersatul neganditului. :)) Da’ eu ziceam in insemnare doar de "marturisirea" iertarii, fie ea reala, partiala, totala, fortata, samd. Cand si cui i-o impartasesti?

    Z, tot spammerul meu sentimental imi spunea ca ca e posibil ca cineva la care tii mult de tot sa ajunga sa-ti devina absolut indiferent (dupa mai multe stadii de zvarcolire), incat sa devina posibila si iertarea.
    Resentimente ai vizavi de cei pentru care ai sentimente, numai ei te pot rani, deci da, pe ei e cel mai greu sa-i ierti. Dar fata de ei esti si cel mai dispus sa incerci iertarea. Daca si ei vor sa fie iertati (si daca merita!🙂 ), atunci e ok, sunteti pe drumul cel bun. Dar necazul cel mare e atunci cand tu vrei sa ierti, iar pe celalalt il doare la basca de iertarea ta. Ala e capatul.

    "sunt uriti oamenii care nu pot sa ierte. nu pentru ca nu sunt buni, ci pentru ca sunt blocati intr-un trecut, intr-o clipa din care nu au mai iesit niciodata. "

    Da! Ei sunt cei mai chinuiti.

  12. Andi, eu am incercat sa ma pun in pielea celuilalt, a "iertatorului." Asta a fost tema pe care mi-am dat-o de vreo doua saptamani. Dar tu repede ai cetit printre randuri!🙂

    Pentru data viitoare… hmmmmm…😀

  13. Oricit de obosita as fi, nu m-as ierta daca as scrie prostii in blogul tau:)
    Asa ca ma voi opri doar la ultima fraza, ca sa te intreb: Cine stabileste vina? Tu, el sau o justitie superioara?
    Pentru ca, vezi tu, Ummule, nu putem lua asupra noastra toate vinile lumii. Nici nu putem duce in spate toate necazurile universului. Chiar daca ne-ar placea mult sa o facem.

  14. Oaga si Zambind, apropo de iertatul cu inima… am tot respectul pentru cei carora le reuseste treaba asta cu adevarat. Sper sa si existe.🙂

    Voi nu aveti momente cand vi se pare ca gata, ati iertat, ca totul in suflet e roz si pur, ca pacea, dragostea si armonia va stapanesc, pentru ca dupa o vreme, la un stimul mic, sa iasa iarasi la iveala dracusorii si resentimentele?
    Si atunci? Daca stii ca se intampla asta, cum iti asumi iertarea pe care ai oferit-o si pe care o retractezi? Ceea ce era sincer devine minciuna. Unde esti tu si cine esti de fapt?

  15. Lali, daca eu as face ceva care te-ar rani, as putea sa ma spal pe mani si sa zic ca esti tu prea sensibila. Dar asta nu ti-ar anula suferinta.

    Nu stiu daca ti-am raspuns la intrebare. In fata unui om pe care l-ai ranit, cu sau fara voie, esti vinovat. Chiar daca, in unele cazuri, chiar ea, "victima" e cea care te provoaca.

  16. "Ceea ce era sincer devine minciuna. Unde esti tu si cine esti de fapt? "

    pana aici mi-a fost:D cand o sa cresc si-o sa fiu desteapta ma intorc sa-ti raspund:)

  17. In momentul in care noi pierdem pe cineva, acel cineva ne pierde pe noi. Asta aveam in minte. Vina si pirederile se impart pe din doua.

    Gindul meu e simplu: ne facem uneori prea multe scrupule.

  18. E greu tot ceea ce e legat de iertare, dupa cum e greu si ceea ce e legat de mantuire.Eu cred ca e important sa ierti oricum, chiar daca celalalt "vede" sau nu, ii pasa, sau nu.E important, in primul rand, pentru tine.(Da, suna egoist, dar asta e!)Si, cu timpul, va intelege si el ca asta era calea.
    Daca ierti cu doar cu mintea, sau si cu sufletul…Lazarev spunea ca iertarea definitiva apare atunci cand nu mai ai nici o reactie emotionala fata de omul respectiv, sau de fapta lui.(Presupunand ca a intervenit o separatie, dar altfel…)

  19. Oaga…🙂 Pai da. Ca nu punem cozi de veverita sobolanilor de fiecare data cand zicem.

  20. Lali-lalo, asa e, pierderea e reciproca. Dar asta nu incalzeste cu nimic.
    Unii prea multe scrupule, altii prea putine. Si uite-asa se ajunge la echilibrul global. :))

    Soul, adica iertarea definitiva vine la pachet cu incetarea iubirii fata de omul respectiv (asta daca ramanem pe ideea ca nu ne zbatem sa-i iertam decat pe cei pe care ii iubim). Te iert, adica imi esti indiferent. Pai in cazul asta "marturisirea" iertarii cu voce tare nici nu mai are rost. Nici pentru tine, nici pentru "pacatos".🙂

  21. Nu am vrut sa spun chiar asta. Probabil ca Lazarev se referea fie la relatiile care trebuiau sa se termine oricum, fie doar la reactiile emotionale negative legate de ele.Sa nu mai simtim nici un pic de suparare, tristete sau suferinta privind in urma.

  22. dar de ce sa ierti ?? si mai ales ce ?? adica fiecare merge spre binele propriu cum il vede.. si uneori binele asta e un bine la comun cu altii. si is de acord cu pierdutul din cauza ta. dar daca iti inveti lectia cu bine sigur o sa te mai intalnesti cu repectivul.. si atunci nici nu o sa mai conteze cine ce si cum a gresit. seara placuta

  23. Counterul asta de comentarii a luat-o razna. Cica la el 72 de comentarii. :))

    Perm, Viciu… am inteles, sa traiti!🙂

    Soul, am rasfoit si eu Lazarev si nu numai, dar stii? Ca de obicei, practica ne omoara. Sau poate avem noi pasii prea mici si delicati.🙂

  24. Fricks, daca n-ai nimic de iertat inseamna ca esti invincibil. Dar si destul de mort.🙂

  25. hihi defineste mort😀

  26. asa ziceam si eu😛 seara placuta🙂

  27. Zambind – ceea ce vezi nu-i adevarat, nu-s 200 de comentarii, doar douazaci si ceva, s-a dat counterul weblogului peste cap, atat.
    De ce s-ar certa lumea? De ce in virtual? Ne dam altora de gandit, nu de dracuit, asa-i normal.🙂

    In legatura cu ce zici despre lipsa nevoii de a fi iertat, e corect, dar incomplet. Mai e si varianta in care nu-i pasa. Just like that. Si atunci, daca ierti, e clar ca o faci doar pentru tine. Sa te impaci pe tine si sa-ti regasesti armonia.

    Si in partea a doua a comentariului ai dreptate. Eu ma refeream insa la alt fel de retractare, poate nu am fost destul de clara. Sa ii spui unui om ca l-ai iertat e o responsabilitate. Daca ai apucat s-o spui, apoi nu-i mai scoti ochii cu aceeasi vina dupa o luna sau dupa un an, cand te apuca pe tine dracii. Il derutezi si pe el, te demolezi si pe tine… uite o alta modalitate de a pierde un om prin lipsa de consecventa cu tine insuti.

  28. mama, parca e la tolo pe blog si e ceva cu becali.
    n-am vazut niciodata atitea comenturi pe wblg fara sa se injure doi (sau trei, sau patru). bravo.

    pai daca nu are nevoie de iertarea ta inseamna ori ori. ori ca gresala a fost nesemnificativa si are dreptate. ori ca e un pacat de care fuge. si eu cred ca apuci sa-ti platesti pacatele intotdeauna. poate ca pare prea prapastioasa si determinista aceasta parere, da cred in ea.

    apoi

    pai e si firesc. sentimentele puternice, majore, nu pot fi asumate peste noapte. ca in cazul iubirii (nu vorbesc de patima sau indragosteala hormonala) cind incepi sa te darui, mai te opresti din cind in cind speriat de cit de departe ai putut merge, si te retragi putin sa mai capeti curaj, si dupa aia tragi aer in piept si mergi inainte… nu e nici o minciuna atunci, nu e retractare, nici o tradare. e doar momentul perfect identificabil al trecerii intr-o etapa avansata.

  29. ms, ce sa fac, curat pusca si vorbesc urat. :))

    Darael, a dori ca cineva sa-si primeasca "plata" divina pentru raul pe care ti l-a facut (rau pentru tine, ca poate pentru el e un bine) e un fel de razbunare a lasului. In fine, stiu ca nu asta voiai sa spui, dar nu m-am putut abtine.🙂

    Exista oameni pentru care un "te iert" e vital? Eu zic ca da. Asta era ideea din finalul insemnarii. Bine ar fi sa fim in stare sa-i identificam corect.

    Iertarea ca abuz… ei? Cand o imparti fara discernamant nu devine si ea un pacat? Tu te speli pe maini, moama, ce persoana generoasa esti, dar nu faci decat sa pasezi motanul. Pai nu?

    Shalimaro, zi, fata, cu mai multe cuvinte, sa pricep corect. :))

  30. ce mai faci umma?:D

  31. Iertarea de sine:)
    Tot iti fur eu intr-o zi tolba aia, mama ei:)ca toata-s numa’ o julitura si-o intepatura.

  32. :))))
    Si daca o furi, ii schimbi destinatia. Te transformi in ING-erasul Cupidon si tzac-pac! :))

  33. Nu-i da idei lui ing – s-ar putea sa ii placa pe post de Cupidon🙂

  34. Iertarea, Adevarata Iertare, foloseste Doar celui care o acorda, Eliberandu-l.

    De aceea nu este nevoie sa fie declarativa. Poate doar pentru moralul celuilalt sau pentru ca el / ea sa inteleaga ca Tu, cel ranit, nu il astepti la colt cu bata sa ii rupi picioarele…🙂

    Dar Iertarea nu elibereaza pe cel care a gresit. Indiferent ce face, el / ea va primi "plata" faptelor sale. Fapte = fapte, ganduri, sentimente, trairi.

    Aceasta este toata teoria.
    Restul e practica, practica non stop.

    PS> Daca tot a venit vorba de iertare, Voi pe Voi cand aveti de gand sa va iertati ?

  35. e si iertarea o moneda de schimb

  36. TeMptant job description, Umma draga, asa ca pentru inima mea;)) Dar in ziua a saptea? Ha? Cum scot eu camasa?
    Si dupa aia, da-i cu asumarea, da-i cu iertarea (de sine) da-i tolba inapoi fetei ca ii apartine de drept, zvaaaar cu gheata, nici fulgii nu o sa ramana din mine. Ntzzz!!!Nu prea cred ca aplic, oricat e de tentanta oferta:)
    Sa lasam ingerasilor ce e al ingerasilor🙂

  37. eu nu-s capabil sa iert. nici pozitiv, nici negativ. asa ca am grija sa nu ma supar. ca mai am un bai, cand imi ajunge gresitorul pe voleu, cand pot in sfarsit sa-i arat eu lui, gata, mi se face mila si nu pot sa-i aplic nici cea mai blanda ras-bunare. da’ de iertat, tot nu-l iert…

  38. In ziua a saptea Cupidon se hodineste. Sta cu ochii inchisi si nimic nu vede. Ce nu vezi nu stii. Ce nu stii nu te obliga. Hihi, ce logica, vrei tolba? :))

    Anotule, asta-i cea mai humanna forma de ranchiuna de care am auzit. Welcome to the club.🙂

  39. :))) vreeeei!!!!
    Mortala logica:))

  40. Mortala si iute ca… sageata. :))

  41. Umma, spuneai undeva aici:"Si atunci? Daca stii ca se intampla asta, cum iti asumi iertarea pe care ai oferit-o si pe care o retractezi? Ceea ce era sincer devine minciuna. Unde esti tu si cine esti de fapt? "

    cred că atunci cînd vine momentul în care retractezi iertarea aceea nu ai de făcut altceva decît să te opreşti puţin, un pas înapoi, în auriu şi reiei iertarea, mereu, pînă cînd nu mai e nevoie, pînă intervine iertarea aceea pozitivă. şi ignori "paraziţii" desigur. fără cine, de ce etc🙂
    este dificil dar se poate ajunge la linişte.
    şi mai ştiu, tot de la un spammer sentimental cum spui tu, şi înţelept zic eu, despre un altfel de iubire ce din afară se confundă cu indiferenţa. dar nu e indiferenţă, doar libertate totală iar în condiţiile astea, nu există iertare ci doar acceptare nelimitată.
    iar îs multe de spus şi somnul aproape.

    noapte bună!:)

  42. ete la mine, am forţat olecuţic exprimarea, iertare pozitivă e un pic ciudat spus, dar ai înţeles tu, chiar că mi-e somn…

  43. Stai, ca poate gura somnorosului adevar graieste. Iertarea pozitiva poate fi cea care elibereaza, iar cea negativa cea care inrobeste.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s