Of, si Vonnegut

Acum am aflat. Kurt Vonnegut a trecut si el Dincolo. Vonnegut si Paler erau pentru mine mai mult decat niste scriitori, erau niste intamplari, erau parte din mine. Despre Paler n-am putut sa scriu, as fi fost patetica si plangacioasa. Caminante ramane pe noptiera mea, acolo ii e locul de ani de zile, de multi ani… daca as spune de ce ar fi ca si cum as defila in pielea goala in Piata Universitatii. Nici despre Vonnegut nu pot. Asa cum Pink Floyd imi este THE BAND, ei imi sunt SCRIITORII. Si s-au dus, aproape firesc, impreuna.
 
We are what we pretend to be, so we must be careful about what we pretend to be.
 
I tell you, we are here on Earth to fart around, and don’t let anybody tell you different.
 
Laughter and tears are both responses to frustration and exhaustion. I myself prefer to laugh, since there is less cleaning up to do afterward.
 
(K.V.)
 
 
 
Don Quijote nu exista la optsprezece ani. La optsprezece ani, cand isi face iluzii, omul alege un scop, nu o metoda. Viseaza un drum pentru viata, nu o cale de mantuire. In schimb, Don Quijote asteapta acolo unde iluzia e pe cale sa cedeze, inalta lancea si sulita cand dezamagirile risca sa castige partida.
Cine are sansa sa-l intalneasca va muri probabil iubind. Cei pustii si cinici n-au avut acest noroc.
Acest noroc sau acest curaj. Caci zeii n-au indraznit sa creeze o lume din iluzii.
 
 
A imparti cu cineva totul,
lacomia, o piine si ploaia,
a imparti vina, refuzul si noaptea,
teama si focul, mereu aminarile,
a imparti singuratatea
ca sa nu ne omoare,
a imparti…
 
(O.P.)
 
 

12 responses to “Of, si Vonnegut

  1. what the?.. oameni inteligenti, pragmatici, dar care incep cu doamne-doamne?… o well..

    pacat de Vonnegut.. nu am citit decit doua carti de-ale lui, mai demult, si mi-au placut… acum nu mai am timp de asta😦

  2. Octavian Paler este si SCRIITORUL meu…Dumnezeu sa l odihneasca…salutari Umma mea!

  3. caminando por la calle…
    ieu cred ca le e bine, acolo.

  4. Paler avea 80 de ani, iar Vonnegut 84, la varstele astea moartea e aproape fireasca, dar parca tot as mai fi vrut sa mai apuce sa mai scrie ceva.

    Paler a murit usor, stop cardiac, iar Vonnegut s-a chinuit cateva saptamani, dupa ce se lovise la cap. Cineva mi-a spus ca Vonnegut juca Second Life pe net… nu stiu daca e adevarat, dar sunt sigura ca pentru oamenii astia, care ne-au facut si sa radem, si sa plangem, dar mai ales sa gandim, exista afterlife. Da!🙂

  5. pai stii de fapt lucrurile sunt ca la bokonisti:

    Someday, someday, this crazy world will have to end,
    And our God will take things back that He to us did lend.
    And if, on that sad day, you want to scold our God,
    Why go right ahead and scold Him. He’ll just smile and nod.

    Filmuletul cu Vonnegut a fost grozav… *se inclina si se ridica pe varfuri*

  6. Si mai zicea el cam asa (citez din memorie): daca ar fi sa mor intr-o zi, Doamne fereste, mi-ar placea sa spui: Kurt a ajuns in Rai. E gluma mea preferata."🙂

  7. "Doar fiindca unii dintre noi stiu sa scrie si sa citeasca si se pricep cit de cit la aritmetica, asta nu inseamna ca meritam sa cucerim Universul" K.V
    halal intamplare citeam Hocus Pocus, Dumnezeu sa-i odihneasca sau daca nu, sa le dea creion si hartie

  8. Coincidentele sunt intamplarile in care Dumnezeu vrea sa ramana anonim, asa se spune.

    Dumnezeu sa-i odihneasca si sa le dea o portavoce fermecata, cu care sa ne mai adoarma sau, dupa caz, sa ne trezeasca.

  9. N-am citit nimic din ce a scris juniorul. N-am citit nimic din ce a scris tatal juniorului. N-am citit Caminante.
    Nu-l regret pe junior ca habar n-am cine a fost.
    Nu-l regret pe Paler pentru ca am Mitologiile subiective si Scrisorile imaginare.
    Nu stiu sa-i datorez ceva juniorului. Mi-ar fi greu sa insir toate cite i le datorez lui Paler. Ii sint recunoscator pentru asta. Asa cum ii sint recunoscator juniorului pentru ca a contribuit la crearea minunii numita umma.

  10. Acum mi-am dat seama (iarasi) cat de fixista pot fi. Fii atent, Cobrule: insemnarea asta e de acum doi ani, da? Ei bine, atunci, dintr-un calup generos de citate din Vonnegut le-am ales pe cele de mai sus. Iar acum cateva zile, cand mi-am updatat profilul pe Last FM, mi-a venit, asa, sa pun acolo niste vorbe ale lui Vonnegut. M-am dus pe Google, am cautat „Vonnegut quotes” si, din toate cate erau acolo, le-am ales tot pe cele de acum doi ani, de care uitasem cu desavarsire.

    La jr-ul din coada a renuntat pe la 50 de ani. Era si cazul, a crescut sapte copii, dintre care doar trei ai lui.

  11. Mă bucur că eşti „fixistă”… Înseamna că de am apucat să prind un colţişor de strapontină în antecamera inimii tale nu risc să fiu dat afară pentru că n-am plătit impozitele pe prietenie şi sentimente…🙂

  12. Vezi ca am modificat numele, il lasasesi pe cel real. Daca a fost intentionat, sa-mi spui, ca sa-l pun la loc.🙂

    Cat despre inima, fii tu linistit, ai locsorul tau acolo, l-ai castigat prin munca cinstita.😀 Chiar daca m-as fi suparat pe tine vreodata (ceea ce nu s-a intamplat inca), tot ai avea loc acolo.

    Ia uite ce spune prietenul nostru, Exupery (deci sunt fixista, da?):

    „Nedrept cel ce spunea despre minuscula sa casa: „o contruiesc ca sa-i cuprinda pe toti prietenii mei adevarati…”.
    Dar ce-si inchipuie el despre oameni?! Eu, daca as vrea sa-mi construiesc casa pentru adevaratii prieteni, n-as putea s-o cladesc destul de mare, caci nu cunosc pe nimeni in lumea asta care sa nu-mi fie, macar in parte, prieten, fie partea aceasta cat de mica, de trecatoare, si chiar din cel pe care-l condamn la moarte mi-as putea alege un prieten, daca oamenii ar putea fi impartiti. Chiar si din cel care ma uraste si mi-ar taia capul, daca i-ar sta in putinta. Sa nu crezi ca e vorba de induiosare facila sau de indulgenta, de dorinta sau de simpatie vulgara, caci eu raman rigid, inflexibil si tacut. Dar e numeros prietenul meu risipit. Si mi-ar umple casa daca l-as invata sa mearga.
    […]
    acela care spunea despre el ca e bun nu intelegea prietenia. Tatal meu, care era crud, avea prieteni si stia sa-i iubeasca, nefiind sensibil la deceptie, care e avaritie frustrata. Deceptia e josnicie, caci ceea ce ai iubit la inceput in om s-a distrus, oare, prin faptul ca exista in el si altceva, care nu-ti place? Inseamna ca pe cel care te iubeste sau pe care il iubesti il transformi imediat in sclav si, daca nu se achita de sarcinile acestei sclavii, il condamni.
    Unul, fiindca un prieten ii oferea in dar dragostea lui, a schimbat acest dar in datorie. Astfel darul dragostei devenea datoria de a bea cucuta si de a fi sclav.
    Altul se simte deceptionat, ceea ce e josnic. Nu exista deceptie decat fata de un sclav care si-a facut prost serviciul.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s