Monthly Archives: Noiembrie 2006

zzub

mda, am avut si good time, si plecari, veniri, suparari, impacari, paranoia, bine-fata-uri, lasa-ma-fata-uri, de-ce-te-uiti-la-mine-uri, rulouri ardelenesti, aaaa-da-da-uri, mania persecutiei, randuri-randuri, bascheti bleumarin si sandale rozzz, vame vechi, chelneri cu mustata, buzz-uri, pozze, alintaturi, incruntari, poienite, isterii, intelepciuni, umbre, shopping, hai-fata-uri, revelatii, mrrr-uri, rrrr-uri, tristeti, blandeti, vilacrosse-uri, vii-la-cross-uri, laptarii, nopti, dimineti, mister, ceas desteptator, vraji, vrajitori, ger, canicula, ploi, balcoane, taceri, cearsafuri, ia-aminte-uri, zambete, rabdare, rabdari-prajite, tutun, ganduri-vorbe-emoticoane, alintaturi, vernisaje, muzici, dezvaluiri, pumme, masini de spalat, amintiri, in-doi-peri-uri, impreuna-uri, jocuri de cuvinte, povesti in povesti in po… si alte nelinisti.
da, fata…

nu, nu..sa-ti spun cum a fost.
au fost niste momente care au continuat mult mai mult in alte momente de care stim doi-cate-doi, ai ai, de-ar vorbi liniile de comanda din acest locsor.
da nu vorbesc, sunt discrete, iar limba lor e cam asa.  
da a continuat ca sa sfarseasca….in ce, hai repede, zi, in ce? in oameni care azi sunt altfel…n-o recunosc, nu, nu
si sa inceapa iar cand cineva o cere…
si da, o cerem mereu…ca asa ne-am obisnuit.

 
ba da, ba nu, nu, da…

si au mai fost ochi speriati, ochi curiosi, ochi panicati, ochi intelegatori, ochi indragostiti, ochi disperati, ochi verzi, negri, caprui, albastri, rosii.

dar sentimente nici eu, fata!

nu ochi rosii, masina rosie, ti-am zis ca toate accidentele le-am avut la plecarea de la semafor? iar azi am fost aproape sigura ca voi adormi la volan, stii cata munca de convingere a trebuit sa duc cu ochii astia pentru a nu se inchide? da, ma, azi, nu-i tot poveste? am trei semne de intrebare in paragraful asta, hai sa mai pun unul, da?

si daruri de sarbatori, jpg-uri cu adancimi, cum sa-ti dai cadou poze si sa te bucuri, da, ma, eu m-am bucurat… dar sentimente nuuuuu!

dincolo de mp-uri, sms-uri, ym-uri si alte -uri, tren-uri-le, tra-la-la, vino la ziua mea, vrrrummm, fata, ce paralele sunt sinele, oare cand se intalnesc cu gara fac cunostinta si intre ele sau raman asa, terminandu-se? de parca ne-ar pasa.

si au mai fost, au mai fost. kilogramele pierdute, nu-mi-e-foame-urile, un subiect facut dintr-o pornire vesela, hai la cafeneaua actorilor, ba nu, ba da, langa cine stai cand stau? doar asa, fara sentimente, sa ne radem si apoi sa plecam acasa.

dar mai demult a fost ninsoare, a fost un spital cu un balcon in care hohoteam cu o prietena, niste foi albastre si scris pe furis, intr-un cot, si sange, si fire, si sani. fuga din spital si bucuria. iar dupa cateva luni, cu aceeasi prietena, imparteam urletul si podeaua si noaptea, muro shavo sa nu murim si sticla de vin in loc de sarit de la etajul 8 intr-un santier cu zgomote, care nu se va transforma nicicand intr-un mall, ci intr-o banca. bataile in usa baii, ce faci acolo? imi tai venele sau fac un dus, vad eu. si dupa aceea a fost o ploaie si blugii uzi pana peste genunchi, nurofen, tren si sms-uri, nu-mai-vreau-uri si taceri, dar fara sentimente, fata.

si au mai fost, au mai fost. alienare, tigari, pauze, fiori.

acum, la fel, doar ca nu mai stiu daca dansul e pe nisipul rece, pe podeaua unde a fost odata ca niciodata un covor sau doar in gandul de dinainte de noapte buna, somn usor, sapte purici pe-un picior.

said the spider to the fly

 
Later edit: Avertisment pentru cei slabi de inima! Scary! 🙂

amazing

Andrei, Anul lui Manola

E colegul meu de birou si ingerul meu pazitor. Si e prima victima impuscata in ureche – urechea aia care are vedere catre boxele mele – cand descopar o muzica noua. S-a lasat de fumat acum 10 ani si inca fumeaza in vis – visul e smecher si incearca sa-l duca de nas, il ademeneste cu fum nobil, de pipa, iar ziua, cand ma duc pe hol la un 3 in 1 extrem de mild si la intalnirea cu pachetul meu de Kent White si cu bricheta rosie, vine si el sa respire aerul second-hand (second-lung e mai corect). Vine cu punga lui de cafea fara cofeina si cu vorbele lui intelepte. I-am zis ca intr-o zi s-ar putea sa ma las de fumat, ce-o sa se faca atunci? Ma va insela cu fumul lui Cata, stiu! N-a negat.
Uneori zic ca e cel mai bun om din lume, ma tot mir ca nu se enerveaza niciodata, ca nu spune „asta nu se poate”, ca isi aminteste ca eu uit mereu sa beau apa si ma pomenesc cu paharul plin langa tastatura. Si cand apar, pe la pranz, de la cealalta munca, infometata, dintr-o data se ridica si ma intreaba: ce sa-ti iau de la chiosc? Anul lui Manola.
Acum multi ani, cand nu eram colegi, ci doar amici, avea obiceiul sa apara in toate momentele grele – coincidenta? Stai sa-ti spun, mi-a spus, stia. Apoi a plecat o plecare lunga, si-a construit o liniste intr-o sfera, din cand in cand imi aminteam de el. Cand s-a intors, domnul pictor m-a intrebat: ai ceva impotriva sa imparti biroul cu Andrei? Am stat pe ganduri, spatiul nu mi-l prea impart, doar povestile, banii, muzica, prietenii… pana la urma am acceptat si cred ca am facut-o din toata inima. Impreuna tacem ore intretaiate de pauze de tigara si de chicotitul sau oftatul meu, cand mai gasesc pe blog sau pe aiurea, uneori in cap la mine, cate ceva amuzant, cate ceva trist, cate ceva de dezbatut, cate ceva de ascultat.

Astazi am mancat impreuna si mi-a spus ca va pleca din nou, aveam amandoi ochii umezi, dar n-am vorbit despre asta. Se spune ca nimeni nu e de neinlocuit, uneori insa pur si simplu stii ca un loc gol va ramane definitiv asa – biroul va fi din nou numai al meu si o, ce minunat, voi spune nu-nu oricarui intrus! Am vorbit, in schimb, despre tot felul de sfarsituri, despre seninatatea cu care te apropii de moarte ca si cum ai pleca Acasa, o altfel de bucurie iti creste pe umeri, pe pleoape, pe cuvinte.

In ciuda barbii si a privirii taioase, de albastra ce e, latura lui feminina tinde s-o bata pe cea masculina: de aici poate si intuitia, dar si nevoia de a face pe misoginul – isi protejeaza astfel calcaiul.
Andrjei, dobrze!

Andrei – Anul lui Manola

E colegul meu de birou si ingerul meu pazitor. Si e prima victima impuscata in ureche  – urechea aia care are vedere catre boxele mele – cand descopar o muzica noua. S-a lasat de fumat acum 10 ani si inca fumeaza in vis – visul e smecher si incearca sa-l duca de nas, il ademeneste cu fum nobil, de pipa, iar ziua, cand ma duc pe hol la un 3 in 1 extrem de mild si la intalnirea cu pachetul meu de Kent White si cu bricheta rosie, vine si el sa respire aerul second-hand (second-lung e mai corect). Vine cu punga lui de cafea fara cofeina si cu vorbele lui intelepte. I-am zis ca intr-o zi s-ar putea sa ma las de fumat, ce-o sa se faca atunci? Ma va insela cu fumul lui Cata, stiu! N-a negat.
Uneori  zic ca e cel mai bun om din lume, ma tot mir ca nu se enerveaza niciodata, ca nu spune  "asta nu se poate", ca isi aminteste ca eu uit mereu sa beau apa si ma pomenesc cu paharul plin langa tastatura. Si cand apar, pe la pranz, de la cealalta munca, infometata, dintr-o data se ridica si ma intreaba: ce sa-ti iau de la chiosc? Anul lui Manola.
Acum multi ani, cand nu eram colegi, ci doar amici, avea obiceiul sa apara in toate momentele grele – coincidenta? Stai sa-ti spun, mi-a spus, stia. Apoi a plecat o plecare lunga, si-a construit o liniste intr-o sfera, din cand in cand imi aminteam de el. Cand s-a intors, domnul pictor m-a intrebat: ai ceva impotriva sa imparti biroul cu Andrei? Am stat pe ganduri, spatiul nu mi-l prea impart, doar povestile, banii, muzica, prietenii… pana la urma am acceptat si cred ca am facut-o din toata inima. Impreuna tacem ore intretaiate de pauze de tigara si de chicotitul sau oftatul meu, cand mai gasesc pe blog sau pe aiurea, uneori in cap la mine, cate ceva amuzant, cate ceva trist, cate ceva de dezbatut, cate ceva de ascultat.
 
Astazi am mancat impreuna si mi-a spus ca va pleca din nou, aveam amandoi ochii umezi, dar n-am vorbit despre asta. Se spune ca nimeni nu e de neinlocuit, uneori insa pur si simplu stii ca un loc gol va ramane definitiv asa – biroul va fi din nou numai al meu si o, ce minunat, voi spune nu-nu oricarui intrus! Am vorbit, in schimb, despre tot felul de sfarsituri, despre seninatatea cu care te apropii de moarte ca si cum ai pleca Acasa, o altfel de bucurie iti creste pe umeri, pe pleoape, pe cuvinte.
 
In ciuda barbii si a privirii taioase, de albastra ce e, latura lui feminina tinde s-o bata pe cea masculina: de aici poate si intuitia, dar si nevoia de a face pe misoginul – isi protejeaza astfel calcaiul.
Andrjei, dobrze!

Insemnare randuri-randuri

Acum stii totul despre mine. Singurul lucru pe care nu-l stii despre mine sunt eu.

Kumm sa dormi?

Aseara, in Laptarie, concert extrrrrraordinar, am avut chiar si loc la masa, fix in mijlocul fumului, dar mai ales al fumurilor. Kumm, nekumm, dupa un pahar plin de suc de portocale, m-am sprijinit de o margine de ceva, poate de om, si am adormit. Bum-bum, vibratii joase, mosul Enne pe la genne, jumatate somn, jumatate veghe, dormeam si imi aminteam cum dormeam alta data, cand sub geam imi canta un pickhammer. Si totusi, daca in camera mea ticaie un ceas sau bazaie un tantar, nu adorm pana nu bandajez ceasul intr-un pulover, pana nu trimit tantarul de unde a venit (aici ma tenteaza o paranteza: de unde vin tantarii? dar ma abtin, ar fi prea mult de pove si improve). Zgomotele mici ma naucesc, dar cele puternice, basii, scrasnetele imi sunt cantec de leagan.  Bum-bum, am si visat: se facea ca aveam o camera cocotata intr-un copac si nu puteam sa-mi aranjez cd-urile intre crengi, cadeau mereu pe iarba si ma suparam ca ieseau din carcase si se amestecau, imi cautam markerul de scris pe cd-uri, voiam sa le numerotez, sa le scriu numele si prenumele, dar nu era de ajuns, pentru ca ca erau mai multe discuri pe care le chema la fel, trebuia sa mai fie ceva, nu-mi puteam aminti. Deodata veni o pasare mare, o pasare cu maini, urma sa-mi spuna secretul, dar mie mi-e frica de pasari, de capetele alea mici, cu cioc, pasarea intinse mana spre mine, iar D. imi spuse: ummo, dormi? Am raspuns: kumm?
 
Beautiful, busy, astonished, attractive
Devoted, deceptive, aggressive & blind
Fabulous, fertile, forsaken, suspicious
Pretentious, perverted, reluctant & kind
Nervous, nostalgic, sincere, superficial
Uncertain, dependent, sarcastic & loud
Sensitive, sensual, afraid, apprehensive
Difficult, stubborn, possessive & proud
 
Asa nu se mai poate, imi iau o cafea, ceea ce am si facut, asa ca la urmatoarele doua piese am dormit numai cu un ochi, iar dupa ce l-am deschis si pe over-somnoros, i-am vazut pe  cei care asta vara, in Vama, purtau rochii si mi s-au parut ciudati imbracati in barbati normali. De parca abia acum ar fi fost costumati pentru un bal ludic. La a doua cafea m-am intalnit pe drum cu ochii lui Iulian Tanase. Doua fete se leganau, eu ma uitam la bocancii cu sireturi amanate si ma gandeam ca intr-o buna zi, peste 1000 de ani, va aparea printul inhamat la un carucior de butelii cu coviltir impletit din sireturi bleumarin. Si daca bocancii mei nu vor fi oale si ulcele, om mai trai. Din pacate, cafeaua si-a facut efectul, asta e defectul ei, asa ca n-am mai visat nimic, doar am aberat despre ce as fi facut daca as fost una-alta sau macar barbat. Poate as fi fost violator, dar unul de fitze: violatorul din Laptarie. Cand a venit randul lui 1000 de chipuri, as fi vrut sa inceapa, dar se termina. Nu pot sa ating / Cuvintele ce-ncet se sting / Nu pot fi altul decat sunt / Ma înspaimant. Urma o zi in care pacea, dragostea si armonia aveau sa. Si multi ochi adormiti urmau sa se deschida, iar pentru ca fiinta de azi-noapte trebuia sa poarte un nume, i s-a spus Kumma.